Lumea romanilor

Portal DPM | Dobreperun Media | Arhiva
Eveniment | Note de catalog | In presa internationala | Note diplomatice | Legislativ
Special | De razboi | Investigatii | Martor | Arhiva rubricii
Zoom | NATO | Europa | Balcani si Marea Neagra | America de Nord si Australia | America latina | Orientul mijlociu | Extremul Orient | Africa
Vacante in Romania | Vacante in strainatate | Hotelaria in lanturi | Romania secreta | Patrimoniu | Actualitatea
Numarul curent | Arhiva rubricii
Cei mai bogati romani | Portrete | Comunitati | Diaspora | Oameni care au fost | Opinii | Interviu | Director de personalitati
Globalizare | Afaceri | Profil de companie | Oportunitati | Analize si cotatii | Resurse | Catalog comercial | Publicitate
Dezbaterea saptamanii | Teme in dezbatere | Contributii

Eveniment

Numarul 2 / 30 august 2004 /
saptamanal de politica internationala
/ publicatie personala / Realizator: Nicu Ilie
 
hbener
Bistroe - disputa ecologica si de frontiera
Ucraina a inaugurat prima portiune a Canalului Bâstroe ROM
Vizita de documentare în zona de construire a canalului Bâstroe a Ambasadorului României în Ucraina ROM
Romania informeaza NATO despre Bistroe ROM
Presa de la Kiev: Romania, ca membra a NATO, se opune construirii canalului ROM
BBC: Scurt istoric al canalului Bâstroe ROM
Brat de fier pentru un brat al Marii Negre FRA
Kievul amenajeaza in graba un canal in inima Deltei Dunarii FRA
Microinterviu cu Virgil Munteanu, guvernatorul rezervatiei ecologice FRA
Frontiera a fost mutata aproape de malul romanesc rOM
 
Canalul Dunare-Marea Neagra a implinit 20 de ani ROM
UCRAINA in acest numar
Acord ucraineano-rus pentru petrol ROM
Atentat cu bomba într-o piata din Kiev ROM
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Presa de la Kiev: Romania, ca membra a NATO, se opune construirii canalului ROM

Construirea de catre Ucraina a controversatului Canal Bastroe a declansat ample polemici in randul politicienilor ucraineni si romani, dar si reactia ferma a Comisiei Europene, care a cerut, cu cateva zile in urma, sistarea lucrarilor pana la efectuarea unor studii independente care sa evalueze corect urmarile pe care le-ar avea asupra mediului finalizarea lucrarilor. Referindu-se la aceasta problema, premierul roman, Adrian Nastase, a declarat ca Romania nu poate bloca planurile Ucrainei de a construi un canal navigabil prin mijlocul Deltei Dunarii, deoarece constructia se deruleaza pe teritoriul altui stat. Totusi, afirma oficialul de la Bucuresti, demersurile diplomatice pot duce la un anumit tip de presiune internationala care sa influenteze decizia finala a Ucrainei. De asemenea, premierul considera ca situatia e foarte periculoasa, dat fiind ca exista, in continuare, riscul unor actiuni iresponsabile. "Potentialul de risc este in continuare foarte mare si este nevoie de o actiune coordonata din partea Rusiei, a Statelor Unite si a statelor vecine Ucrainei", a declarat Nastase. Chiar daca autoritatile de la Kiev au fost atentionate in nenumarate randuri de organismele internationale asupra urmarilor pe care le-ar avea constructia Canalului Bastroe, acestea au considerat ca rolul de victima este cel mai potrivit pe care il pot adopta in aceasta situatie. Mai mult, presa ucraineana aduce argumente impotriva Romaniei, a organizatiilor internationale, impotriva tuturor celor care indraznesc sa atraga atentia ca proiectul ucrainean comporta riscuri majore pentru flora si fauna din Rezervatia Delta Dunarii. "Santaj: In repetate randuri, Ucraina a amintit tarii vecine proverbul «nu-i judeca pe altii si nu vei fi nici tu judecat»."

«Nu dam nimanui Dunarea materna!»

Sub acest titlu, agentia ucraineana "proUA" a difuzat un comentariu dedicat mult-mediatizatului Canal Bastroe. "Ucraina s-a angajat sa finalizeze in termen cat mai scurt constructia canalului de mare adancime Dunare – Marea Neagra prin Bratul Bastroe, dar realizarea proiectului nu se anunta usoara – initiativa Kievului are adversari cu greutate: Romania, UNESCO si … Ministerul ucrainean al Ecologiei, impreuna cu Academia Nationala de Stiinte. Dar daca se mai poate pica la o intelegere cu ai nostri, vecinii nu vor ceda fara lupta", comenteaza sursa citata.

Istoria unui canal controversat

Ideea amenajarii respectivului canal de navigatie s-a ivit in primavara lui 2001. Tot atunci au demarat negocierile in vederea atragerii de credite din partea Bancii pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre, ce finanteaza proiecte si tranzactii comerciale intre intreprinderile membre ale organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre. Ucraina este unul dintre actionarii bancii (un pachet de 13,5%). In octombrie 2003, Guvernul de la Kiev a aprobat proiectul. Au mai existat doua variante de realizare a proiectului – reluarea navigatiei pe Canalul Ociakov si constructia unui canal de legatura de la Bratul Solomon pana la Golful Jebrian, din Marea Neagra. Dar ele au fost calificate drept costisitoare si ineficiente. Lucrarile propriu-zise au inceput abia in mai 2004.

«Romania a reactionat extrem de negativ»

"Desi problemele privind pastrarea echilibrului biosferei dunarene au fost rezolvate de partea ucraineana, Romania a reactionat extrem de negativ la demararea lucrarilor de constructie. MAE al acestei tari a declarat ca pretul cerut de Romania pentru trecerea navelor abia reuseste sa acopere cheltuielile cerute de intretinerea traseelor navigabile din Delta Dunarii. In plus, statul vecin explica «interesul» ridicat nu prin incalcarea pozitiei sale de monopol asupra trecerii din Dunare in Marea Neagra, ci doar prin preocuparile legate de influenta negativa a lucrarilor asupra starii mediului inconjurator", se arata in articol. Referitor la acuzatia ce se aduce partii romane, legata de "monopolul trecerii din Dunare la Marea Neagra", ucrainenii uita sau nu vor sa-si aminteasca faptul ca navele sub pavilion ucrainean care trec prin canalele romanesti sunt putine la numar, in acest caz cheltuielile neputand fi o motivatie a construirii canalului. "Deosebit de straniu este faptul ca insasi Romania incalca in mod regulat toate normele posibile ale securitatii ecologice in regiunea dunareana. In repetate randuri, Ucraina a amintit tarii vecine proverbul «nu-i judeca pe altii si nu vei fi nici tu judecat»", se arata in articolul "proUA". Pana la urma, partile au convenit asupra desfasurarii unei evaluari a consecintelor activitatii umane asupra situatiei ecologice din Delta Dunarii impreuna cu organizatiile ecologice internationale.

Varianta UNESCO, respinsa

Presa de la Kiev, aflata in serviciul Puterii, critica mai departe institutiile si organizatiile internationale si acuza Romania, e drept, destul de voalat, ca s-ar folosi de statutul de membra a NATO pentru a impiedica tara vecina sa-si construiasca propriul canal. "A venit verdictul UNESCO pe marginea Proiectului Dunare – Marea Neagra. Fara a sta prea mult pe ganduri, expertii acestei institutii au decis ca toate variantele ucrainene de constructie a canalului aduc daune ireparabile rezervatiei din Delta Dunarii, traseul pe Bratul Bastroe fiind pur si simplu catastrofal. Si au calculat ca, dintre toate relele, cea mai putin nociva ar fi varianta prin Golful Jebrian. In opinia UNESCO, aceasta varianta, cea mai costisitoare pentru Ucraina din punctul de vedere al cheltuielilor de constructie, este cel mai ecologic, iar la exploatare va necesita cele mai mici cheltuieli de intretinere", sustine sursa amintita.

Rabdare si nervi tari"

O data cu aparitia Canalului Dunare – Marea Neagra se va repune pe picioare, la intreaga capacitate, complexul industrial din regiune, fapt cu impact pozitiv asupra climatului social din acest perimetru deosebit de afectat din acest punct de vedere. Deocamdata, lucrarile respecta graficul de lucru, dar pretentiile partii romanesti impreuna cu reprosurile UNESCO pot deveni o piedica majora in calea realizarii proiectului. Romania nu vrea sa se desparta de "monopolul" geografic pe care-l detine asupra transporturilor de marfuri pe traseul Dunare – Marea Neagra si retur. Acesta este de fapt motivul real pentru care Romania, deja membra NATO, a atras atentia UNESCO asupra necesitatii protejarii rezervatiilor naturale ale Ucrainei de economia ucraineana. Prin urmare, Ucraina va trebui sa dea dovada de multa incapatanare si sa se inarmeze cu multa rabdare pentru a reusi sa-si duca la indeplinire proiectul de realizare a canalului pe Bratul Bastroe", conchide sursa citata.
Camelia Muntean - Gardianul

Scurt istoric al canalului Bâstroe ROM

Intenţia Ucrainei de a construi un canal navigabil pe Dunăre datează din 2001: primele lucrări au atras şi primele proteste din partea organizaţiilor ecologiste internaţionale.
În 1991, Delta Dunării era declarată rezervaţie naturală, aflată în patrimoniul mondial Unesco. Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au început zece ani mai târziu, în octombrie 2001, o dată cu lărgirea porţiunii navigabile a cărei mărime s-a dublat, ajungând la aproape 6 metri. Autorităţile ucrainene şi-au motivat acţiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare şi a şomajului. Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci că trecerea navelor prin România aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari. După primele lucrări, au apărut o serie de reacţii internaţionale.Fondul mondial pentru natură, Birdlife international şi Wetlands International s-au opus în nenumărate rânduri susţinând că lărgirea canalului va reduce cantitatea de apă potabilă a României, iar poluarea va creşte punând în pericol speciile existente din deltă. Fondul mondial pentru natură spunea că Ucraina nu a ţinut cont de expertizele ştiinţifice şi de prevederile statutului de rezervaţie naturală a biosferei Dunării. Organizaţiilor neguvernamentale şi ecologiste care au protestat faţă de această decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alăturat atât state precum Germania, SUA cât şi Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Reacţionând cu întârziere, România a cerut anul trecut efectuarea unei anchete cu privire la efectele construirii canalului. Recent, ministerul afacerilor externe şi-a declarat intenţia de a acţiona în instanţă firma germană constructoare, căreia îî poate cere despăgubiri pentru acţiuni în aduna biosferei din zona Mării Negre.Pe lângă beneficiile aşteptate de partea ucraineană, aceasta are la rândul ei de suferit de pe urma acestui proiect canalul va reduce delta ucraineană cu 5.600 de hectare.
Naomi Căpăţână - BBC

Vreau sa primesc acest newsletter gratuit in e-mail (saptamanal): Talon on line | Talon prin e-mail
Update (Numarul in lucru)      
Despre mine | Publicitate si sponsorizari | Politica editoriala si copyright | Webmaster | Contact | ©2004 Nicu Ilie