Lumea romanilor

Portal DPM | Dobreperun Media | Arhiva
Eveniment | Note de catalog | In presa internationala | Note diplomatice | Legislativ
Special | De razboi | Investigatii | Martor | Arhiva rubricii
Zoom | NATO | Europa | Balcani si Marea Neagra | America de Nord si Australia | America latina | Orientul mijlociu | Extremul Orient | Africa
Vacante in Romania | Vacante in strainatate | Hotelaria in lanturi | Romania secreta | Patrimoniu | Actualitatea
Numarul curent | Arhiva rubricii
Cei mai bogati romani | Portrete | Comunitati | Diaspora | Oameni care au fost | Opinii | Interviu | Director de personalitati
Globalizare | Afaceri | Profil de companie | Oportunitati | Analize si cotatii | Resurse | Catalog comercial | Publicitate
Dezbaterea saptamanii | Teme in dezbatere | Contributii

Vacante in Romania

Numarul 2 / 30 august 2004 /
saptamanal de politica internationala
/ publicatie personala / Realizator: Nicu Ilie
 
hbener
 
 
Dosar: Va e teama de avion?
Moartea are aripi ROM
Marile deturnari de avioane si atentate sinucigase ROM
Atnetie! Cad MIG-uri ROM
Bucati de MIG s-au prabusit la Azomures ROM
Catastrofa aeriana din Rusia a fost cu siguranta un atentat ROM
Atentate cecene in Rusia ROM
Dublu accident aviatic cu parfum de atentat ROM
 
Histria - Cetatea pierduta ROM
Turcia egeeana ROM
Hilton, megalopolisul hotelurilor ROM
Romania secreta: Castelul Iulia Hasdeu ROM
Din muzeu, pe calea ferata ROM
Noutati despre litoralul romanesc ROM
Cresteri semnificative in Delta ROM
 
 

Histria - Cetatea pierduta ROM

Poveste a maretiei si a decaderii, poveste a unui urias de odinioara aflat in lupta cu timpul si uitarea
Astazi, cetatea Histriei reprezinta fascinatia inceputului. Cati oare mai stiu ca aici a luat nastere primul oras de pe teritoriul tarii noastre? Cati oare mai stiu ca la doar cativa kilometri de zidurile acestei cetati se decidea soarta razboiului care avea sa ii supuna definitiv pe daci si tot aici incepea procesul de formare al limbii romane?

Parasita si uitata vreme de mai multe veacuri, Histria avea sa fie redescoperita in 1914 de catre istoricul Vasile Parvan. Sapaturile efectuate de acesta, dar si de cei ce i-au urmat au scos la lumina informatii fascinante. Ceea ce se considera a fi o micuta colonie, marcata de simplitatea locurilor pe care fusese creata, s-a dovedit a fi o cetate mareata. O cetate care uimeste prin gradul de civilizatie atins de locuitorii sai. Faptul este cat se poate de neobisnuit daca avem in vedere nivelul de dezvoltare pe care il aveau locuitorii Dobrogei de acum aproape 3.000 de ani.

Histria, al carei nume deriva din denumirea greaca a Dunarii (Istros) a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.H., mai precis in anul 657 i.H., devansand cu aproape un secol celelalte trei colonii grecesti de la Pontus Euxin (Tomis - Constanta, Callatis - Mangalia, Tyras - Cetatea Alba, la 18 km de Marea Neagra). Bazele sale au fost puse de catre masele de colonisti greci veniti din Milet (Turcia de azi).
Conditiile grele de viata ale locuitorilor din Grecia continentala si cea insulara ii imping pe acestia spre locuri noi, prielnice infiintarii de noi orase si a inceperii unei alte vieti.
Astfel, colonii grecesti aveau sa apara pe toate tarmurile bazinului mediteranean, pe teritoriile de azi ale Romaniei, Bulgariei, Turciei, Italiei, Frantei si Spaniei pana in nordul Africii, in Egipt.
Intr-o perioada in care populatia bastinasilor traco-geti se afla abia in tranzitia divizarii paturilor sociale, grecii gasesc terenul optim pentru ceea ce avea sa fie prima cetate de pe teritoriul dobrogean.

Comertul ia o amploare deosebita cu ecouri pana in Grecia, de unde sosesc tot mai multi colonisti. Dintr-un centru strict comercial, Histria devine un centru de productie; bunurile pana acum importate incep sa fie produse si aici. Orasul se transforma devenind o cetate mareata si independenta, capabila sa isi bata singura moneda (drahma), instrument de schimb net superior celor de pana atunci.
Caracterisca Histriei o reprezinta insa importanta majora pe care o juca aici viata religioasa. Chiar si astazi se pot observa pe Acropola histriana, in zona sacra a orasului, ruinele unui mare templu inchinat lui Zeus. In primul rand era, insa, adorat Apollo la fel cum se intampla si in cetatea de bastina Milet si in cealalta colonie de la Marea Neagra, Tomis.
Tot aici au fost scoase la lumina altare inchinate celorlati zei greci: Athena, Hermes, Afrodita, Dyonisos.

Cultura greaca isi pune si ea puternic amprenta asupra cetatilor pontice. In fiecare dintre ele exista cel putin un teatru, arene sportive, gimnazii pentru educatia tinerilor si palestre pentru exercitii. Se punea un accent puternic pe educatie si pe dezvoltarea stiintelor.
Avantul economic al Histriei avea sa primeasca o grea lovitura in secolu la II-lea i.H., atunci cand golful Sinoe incepe sa se inchida cu nisip devenind lacul pe care il stim azi. Privata de beneficiile portului si apasata de taxele uriase pe care se vedea nevoita acum sa le plateasca dinastilor locali, cetatea incepe sa decada.

Nu pierde astfel ocazia de a se antrena intr-un sangeros razboi alaturi de Callatis impotriva infloritoarei cetati Tomis. Nevoita sa caute alianta romanilor, Tomis iese victorioasa in anul 260 i.H. stabilind o ierarhie ce nu avea sa mai fie schimbata. Aflata pentru putina vreme sub conducerea regelui Burebista, Histria accepta dominatia romana imediat dupa asasinarea acestuia din anul 41 i.H.
Incepea astfel a doua etapa importanta din istoria cetatii. Programul amplificat de reforme al romanilor dau Histriei pentru urmatoarele sase secole o relativa prosperitate. Amprenta Romei asupra cetatii este evidenta. Marturie stau numeroasele edificii publice, atat laice cat si de cult, apeductele care alimentau termele cu apa de la circa 30 de km, zidurile si turnurile impunatoare.
Cu toate acestea Histria nu avea sa mai cunoasca niciodata stralucirea din epoca elenistica. Dintr-o cetate de sine statatoare, aparatoare a intereselor proprii, aceasta va purta de acum pecetea marelui cuceritor.

Declinul Imperiului Roman atrage dupa sine si decaderea Histriei. Transformata in ruine in anul 248 de catre navalitori, cetatea isi reduce in anii urmatori spatiul locuibil la jumatate, pentru ca in secolul al VII-lea sa fie parasita definitiv. Astfel se incheiau aproape 1.300 de ani de existenta ai orasului care a dominat spatiul pontic. Maretele sale edificii vor cadea in ruina, iar timp de sute de ani acestea vor fi acoperite de mantia neiertatoare a pamantului si a uitarii.

Aflata la aproximativ 65 de km de Constanta, pe drumul catre Tulcea, Histria reprezinta azi, probabil, cea mai mare rezervatie arheologica a tarii. Turistii pot vizita azi ceea ce a mai ramas din cetatea de odinioara. Zidurile sunt primele care amintesc de grandoarea constructiilor.

Numai partea vestica a cetatii are 10 turnuri si doua porti. Poarta mare a cetatii (tip ghilotina) era aparata de doua mari bastioane. Se poate observa cu usurinta cartierul comercial (tabernae), loc in care se expuneau marfurile aduse spre comercializare. De asemenea, se intinde pe o arie mare cartierul economic, in care s-au descoperit ateliere de ceramica si de prelucrare a metalelor, brutarii etc. Incanta insa sectorul de est (domus), loc al edificiilor aristocratiei locale. Aflate la marginea lacului, acestea erau dotate cu sali de baie, curti interioare, camere pentru provizii, fapt ce dovedeste pozitia privilegiata a nobilimii.

Probabil cea mai frumoasa zona a cetatii, "zona sacra" este singura zona unde straturile culturii romano-bizantine au fost indepartate pentru a face loc templelor, altarelor si fantanilor sacre din epoca elenistica. Influenta romana este observata prin prezenta celebrelor bai publice (thermae) alimentate prin intermediul apeductelor care aduceau apa de la aproximativ 30 de km, a turnului inchisorii (folosit si ca depozit de armament) si a valurilor de pamant care protejau cetatea de atacurile externe.

Luptele si patimile trecutului sunt insa amintire. Colosul de odinioara, cazut in ruina, isi spune inca povestea glorioasa, dupa aproape trei milenii. O poveste gravata in pietrele si marmura vestigiilor sale care au invins timpul. Legata pe vecie de marea care i-a adus atata stralucire, Histria ramane simbolul inceputului a ceea ce avea sa devina tara noastra.

Adrian Nicolae

 


Vreau sa primesc acest newsletter gratuit in e-mail (saptamanal): Talon on line | Talon prin e-mail
Update (Numarul in lucru)      
Despre mine | Publicitate si sponsorizari | Politica editoriala si copyright | Webmaster | Contact | ©2004 Nicu Ilie