Lumea romanilor

Portal DPM | Dobreperun Media | Arhiva
Eveniment | Note de catalog | In presa internationala | Note diplomatice | Legislativ
Special | De razboi | Investigatii | Martor | Arhiva rubricii
Zoom | NATO | Europa | Balcani si Marea Neagra | America de Nord si Australia | America latina | Orientul mijlociu | Extremul Orient | Africa
Vacante in Romania | Vacante in strainatate | Hotelaria in lanturi | Romania secreta | Patrimoniu | Actualitatea
Numarul curent | Arhiva rubricii
Cei mai bogati romani | Portrete | Comunitati | Diaspora | Oameni care au fost | Opinii | Interviu | Director de personalitati
Globalizare | Afaceri | Profil de companie | Oportunitati | Analize si cotatii | Resurse | Catalog comercial | Publicitate
Dezbaterea saptamanii | Teme in dezbatere | Contributii

Zoom

Numarul 2 / 30 august 2004 /
saptamanal de politica internationala
/ publicatie personala / Realizator: Nicu Ilie
 
'Moldova Democrata' îsi prezinta ideologia ROM
Banca Mondiala a amânat aprobarea programului pentru Republica Moldova ROM
Jurnalistii de la Chisinau sunt sprijiniti de basarabeni ROM
Presa democratica din Basarabia intre sponsorul politic si cel economic ROM
Alegerile conteaza mai putin ROM
 
 

Jurnalistii de la Chisinau sunt sprijiniti de basarabeni ROM

Jurnalistii care au pichetat ieri sediul postului Teleradio-Moldova au primit, in cursul zilei de duminica, in cadrul protestului organizat impotriva ilegalitatilor si faradelegilor de la Compania Teleradio, sprijinul populatiei basarabene.

Astfel, aproximativ 500 de oameni, printre care tineri, pensionari, politicieni, artisti si fosti combatanti ai razboiului din Transnistria, s-au alaturat protestelor jurnalistilor demisi de la postul de televiziune moldovean. Sustinand ca modul in care s-a efectuat selectia personalului care urma sa ramana in echipa Teleradio-Moldova a fost "unul ilegal, defectuos si lipsit de transparenta", ziaristii moldoveni protesteaza fara oprire de doua saptamani. Dupa primele zile de demonstratii absolut legale, autorizate chiar de Primaria de la Chisinau, fortele de politie din capitala Moldovei au intervenit cu violenta in randul jurnalistilor pasnici, din fata Casei Radio, lovindu-i atat pe acestia, cat si pe ceilalti participanti la manifestatie. Cu toate acestea, protestul ziaristilor si al locuitorilor din zona care li s-au alaturat este strict supravegheat de aceleasi forte de ordine care i-au agresat pe manifestanti cu cateva zile in urma. (A.A.) ©Gardianul

Presa democratica din Basarabia intre sponsorul politic si cel economic ROM
de A. Vartic
(comunicare pentru conferinta "Libertatile declarate si reale ale presei din Republica Moldova", centrul de cultura "Ginta Latina")

Doamnelor si domnilor!
1. Fenomenul politic si spiritual "Primavara anticomunista de la Chisinau" a fost parcurs de autorul acestei comunicari  cu aparatul de fotografia in mina, pe jos, pe frig, pe ploaie, pe zi si pe noapte, de la 9 ianuarie la 29 aprilie, din PMAN la gara de trenuri, Academie si Televiziune, la Parlament, Presedentie, Ambasada Rusiei si rotonda de la bariera Sculeni. Si-n toate aceste zile si nopti, fiind impreuna cu o multime uriasa de tineri protestatari rom^ni, dar europeni, si anticomunisti, si antifascisti, parind uneori un intrus printre valurile tineretei lor, ma surpindeam analizind provocarea arhetipala pe care a realizat-o... Homer chiar la inceputul "Iliadei", adica a scrisului fonemic care povesteste prin logos, rima si metru poetic devastatorul razboi dintre armata unita a grecilor si cea re-unita a Troiei. In al zecilea an al acestui razboi, cind Troia era istovita si biruinta grecilor aproape, regele regilor greci, semizeul Agamemnon, intra cu forta in cortul lui Achile, alt erou si semizeu grec, si i-o rapeste acestuia pe Bresia, roaba din echipa de fete ce apoviziona cu hrana erotica armata aheilor. Un scandal de proportii se isca intre Ahile si Agamemnon: ofensiva grecilor este oprita, grecii sunt pe cale de a se certa intre ei si de a pleca infrinti de sub zidurile Troei. Cei mai batrini si mai intelepti dintre regii grecilor nu-i pot impaca pe eroi. Achile alearga la mama-sa, la nimfa Thethis, si o roaga sa zboare de urgenta in cer, la Zeus, si sa-l roage pe Zeus sa pedepeseasca pe Agamemnon cu toate fulgerile cerului, ca acela sa-i intoarca roaba furata... Thetis, o mama grijulie, se duce imediat in ceruri, la Zeus, dar acela era plecat in interes de serviciu pe la niste nimfe din Libia, si a trebuit sa-l astepte multe zile si nopti. Apoi, la re-venenirea lui, s-a vadit ca Zeus nu poate interveni direct in conflictul dintre eroi pentru ca ar supara-o foc pe sotia sa, pe incruntata Hera... Intre timp razboiul fraticid dintre greci e gata sa isbucneasca... Provocator, misterios si metaforic este acest "de capo" homerian din cel mai vestit poem al europenilor: cind ostasii ahei mor ca mustele de molime si de sagetile troienilor, regii lor se cearta pe viata si moarte de la o... prostituata.

Or, se stie, protestele anticomuniste, proeuropene si prorom^nesti ale opozitiei democratice din Basarabia (organizate la inceput ca simple intilniri cu alegatorii de catre Partidul popular crestin-democrat, care detine doar citeva voturi in Parlamentul Republicii Moldova) au fost provocate de abuzurile dictatoriale ale partidului comunist. Venit la putere cu o lege electorala care nu a fost armonizata la timp cu mentalitatea agrar-colhoznica si demografica a RM, doar cu aprox. 30% din voturile cetatenilor Moldovei, acest partid format din oameni batrini, intoxicati cu ideologie ruso-comunista, chiar stalinista (aceasta ideologie, cum bine se stie, nu a putut gestiona economic nici o tara a lumii), au  decis imediat sa transforme institutiile democratice ale statului (judecatoriile, politia, serviciile de informatii, autonomia locala, invatamintul mediu si superior, institutiile de cultura si arta, sindicatele si mas-media de stat etc) in instrumente docile ale vointei lor politice. In aceste conditii s-a nascut acest maraton de proteste anticomuniste, proeuropene si pro-rom^nesti care a si dus la votarea pe 24 aprilie 2002 de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a documentului nr. 9418 "Functioning of democratic institution in Moldova" ("The Assembly expresses grave concern about the events which have been occurring in Moldova since January 2002 - demonstrations organised by the Christian Democratic People's Party, lifting of the parliamentary immunity of its leaders, disappearence of Vlad Cubreacov, situation in the mass media, situation in Gagaouzia, etc - and about the worsening and radicalisation of the political climate there, which threaten the country's stability" ), document care readuce practic democratia in rep. Moldova, document care a si devenit din acea zi a doua constituie a RM.

Tocmai din perspecvtiva acestui document exceptional intrebarea cu privire la rolul presei democratice din Basarabia  in declansarea, sustinerea si promovarea acestui maraton unical de lupta pentru democratie, spiritualitate europeana si crestina si, daca vreti, trai indestulat, se pune astazi dintr-o perspectiva sumbra pentru aceasta presa. In conditiile tirajului mic, a aparitiei saptaminale, a lipsei totale a unui concept de interes national, a ariei mici de circulatie ce nu depaseste zona centrala a Chisinaului, mai putem oare vorbi de careva rol important al presei democratice in lupta de proportii pe care mentalitatea proeuropeana si prorom^neasca din Basarabia a dat-o in Piata Marii Adunari Nationale cu regimul comunist (cind spunem regimul comunist avem in vedere marile tragedii umanitare provocate de acest regim, cum ar fi:  impuscarea Tarului Rus si a familiei lui; anihilarea tuturor dusmanilor politici si ideologici; devastarea economica si spirituala a fostului Imperiu Tarist inca in anii 1917-18; faptul ca zeci de milioane de oameni nevinovati au fost mai apoi ucisi, maltratati fizic si spiritual, deportati in Gulag, ca zeci de mii de lacasuri de cult au fost pingarite si demolate, uriase depozite de spiritualite si morala devastate, arse, aruncate in aer, popoare intregi au fost mutate sau nimicite; cel de al doilea razboi mondial din sec. XX provocat de intelegerea criminala, secreta dintre regimul comunist din Rusia bolsevica si cel fascist din Germania hitlerista, intelegere care a rupt si Basarabia din spatiul ei firesc etno-cultural, european si rom^nesc)? 2. Cercetind cu atentie titlurile presei basarabene din perioada protestelor anticomuniste autorul acestei comunicari a observat cu surprindere ca analiza serioasa a fenomenelor de fond ale "Primaverii de la Chisinau"  a fost... trecuta cu vederea de catre majoritatea presei din RM. Mai ales dupa 24 aprilie 2002, cind se puteau trage destule concluzii, lipsirea surpinzatoare a cetateanul de cauzele, desfasurarea si efectele protestului au provoacat autorului comunicarii destule intrebari de "substrat" pentru cei care gestioneaza si scriu mai ales presa democratica din Basarabia. Nu le vom pune aici direct fiindca scopul nostru nu este sa facem rubrica de shock cu ele, ci vom incerca, oarecum colateral, sa trecem in revista tocmai fenomenele de fond ale protestului anticomunist de la Chisinau (asa cum au fost discutate ele mai ales in corturile protestatarilor) si a posibilitatii analizei lor politice, mediatice sau stiintifice in viitorul cel mai apropiat.     Primul fenomen care trebuia analizat imediat dupa 24 aprilie este demonstrarea de catre protestatari a rom^nitatii europene a populatieii majoritare din Republica Moldova. Au cazut rind pe rind acuzele presedintelui RM despre sponsorizarea de catre Romania sau (sic!!!) Transnistria a acestor proteste, fapt neconfirmat si de raportorii APCE; nu s-au adeverit nici termenii de haita sau teroristi, nascuti tot de cancelaria presidentiala, fiindca protestele s-au manifestat absolut pasnic, fara nici un incident singeros (daca trecem in alta lista disparitia misterioasa a deputatului PPCD si APCE Vlad Cubreacov), fara alte acte de vandalism decit cele ale puterii comuniste insasi, care a anchetat si judecat copii si pensionari, medici si profesori, academicieni si mari artisti ai acestei tari. Nu a prins nici teza ca Iurie Rosca si adeptii lui ar fi nationalisti si fascisti, teza creata la comanda de presa pro-comunista si pro-rusa, fiindca nici Rosca, nici adeptii lui, nici noua generatie, nici intreaga opozitie democratica nu s-au manifestat ca national-sovinisti. S-a vazut pina la urma ca si scandarile "Noi suntem rom^ni!", "Rusia nu uita, Basarabia nu-i a ta!", "Traiasca, traiasca, traiasca si-infloreasca, Ardealul, Moldova si Tara Rom^neasca!" erau echilibrate de "Vrem in Europa fara comunism!" si ca aceste scandari nu s-au nascut nici in cancelariile de la Bucuresti, nici in cele de la Tiraspol sau Moscova (Kremlinul a impinzit RM cu o retea uriasa de ziare, posturi de radio si TV, web-portaluri si site-uri pe internet), ci in spatiul ne-formal al tinerei generatii care nu a cunoscut ororile comunismului, care vrea sa traiasca libera in spatiul etno-cultural pe care i la daruit bunul Dumnezeu si in familia unita a intregii crestinatati europene. Al doilea fenomen deosebit de important este, deci, cel al noii generatii care a provocat si sustinut protestele anticomuniste pina la biruinta finala. Participarea masiva la proteste a elevilor si studentilor basarabeni a fortat elitele comuniste din RM, macar de ochii Europei, sa asculte glasul tinerilor si al opozitiei democrate si sa  promita APCE ca vor excuta documentul votat pe 24 aprilie. Tinerii, mai ales cei care nu au votat in 2001 si care vor vota masiv in 2005 (daca nu se vor intmpla pina atunci alegri anticipate) au spus tare si frumos (sic!!!) ca nu sunt cu fascismul si comunismul, nu sunt cu Moscova sovina si procomunista, ci cu Europa democratica (si cu Rusia democratica), nu sunt cu patriarhul rus Alexei al II-lea, care se saruta la Kremlin cu liderii comunisti din fostele republici ale URSS, ci cu crestinatatea intregii Europe (in special cu ortodoxia rom^neasca care a intins o mina de impacare ecumenica bisericii romano-catolice - si intregii crestinatati - prin invitatia "ortodoxa" a Papei de la Roma in Romania)... Si aceasta  calitate a tineretului nostru, nebanuita pina la 9 ianuarie 2002, a ramas dincolo de analiza serioasa a presei democratice din Basarabia, iar autorul acestei comunicari trebuie sa constate ca a citit destule aluzii rautacioase la miscarea tinerilor chiar in presa ce se declara democratica si anticomunista. Or, participarea masiva a elevilor si studentilor din Franta la demonstratiile antifasciste din ultimile zile demonstreaza (iar tare si iar frumos) ca tinerii rom^ni din Basarabia merg in pas cu Europa si ca, poate, intr-un anume fel, au anticpat si manifestrile tineresti din Europa de Apus - cu o prevestire chiar:  comunismul este la fel de urit pentru omenire ca si facsismul. Al treilea fenomen trecut cu vederea de presa democratica este cel al cultivarii de catre Patriarhia Rusa a ignorantei sufletului ortodox din Basarabia, al uitarii speciale a crestinatatii noastre ortodoxe stramosesti, mai ales a faptului ca crestinarea spatiului carpato-dunarean-nistrean s-a facut de insusi apostolul Andrei si ca, mai apoi, primele biserici si manastiri ortodoxe au fost zidite in tinutul nostru de episcopii lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare, ca si crestinarea ortodoxa a spatiului etno-cultural slavon s-a facut via spatiul etno-cultural daco-vlah, adica rom^nesc (influenta complexului monastic medieval moldovenesc asupra staretismului rusesc este dovedita chiar de exgetii rusi). Ortodoxia, cum se stie, tine cu putere duhovniceasca la referinta istorico-religioasa si ramine o enigma pentru autor de ce vectorul ortodoxiei stramosesti nu e dus la inima si sufletul fiecarui crestin din Basarabia macar de presa democratica, de ce crestinii ortodoxi nu stiu ca temelia bisericilor basarabene are origine rom^neasca, nu ruseasca? De ce oamenii nu cunosc si alte temeiuri ale spiritualitatii comune rom^nesti, cum ar fi fondul lexic si cel mitic, plastica geometrica milenara, arhitectura caselor si marile sarbatori de peste an, pasii de hora si armoniile doinei? Al patrulea fenomen analizat superficial de catre presa democratica este cel al saraciei si al prapastiei in care a cazut tranzitia basarabeana in drumul ei de la totalitarism si comunism spre democratie si economie de piata. Cauza acestei saracii de proportii (pentru a iesi din cazanul ei e necesara o investitie de 3-4 miliarde USD) sta in oameni, in mentalitatea lor formata cu metode staliniste de catre partidul comunist dupa 1940 incoace. Anume ei, oamenii, au votat majoritar din 1990 incoace  pe fostii si actualii lideri ai Partidului Comunist (vot sustinut cu toata puterea de interesul geo-politic si mesianc rusesc la Gurile Dunarii mai prin saracirea masiva a populatiei bastinase, provocata astfel sa paraseasca "binevol" Basarabia). Este greu de inchipuit ca elitele politice din jurul comunistilor Snegur, Sangheli, Lucinschii, Motpan, Ciubuc, Diacov, Braghis sunt altele decit cele care se invirt in jurul comunistului Voronin. Si, iata, acest batrin dominat de iliziile comunistilor rusi (de tipologie leninist-stalinista) a reusit sa convinga electoratul din rep. Moldova ca fostii lideri ai PCM care au fost pina la el la putere in RM sunt... democrati si, deci, anume democratii sunt de vina ca ei, oamenii, traiesc asa de rau (Voronin nu sufla un cuvintel despre foametea din timpul lui Stalin, despre piinea muceda din timpul lui Hrusciov, despre lipsa untului si a carnii din magazine din timpul lui Brejnev, despre invechirea tehnologica totala a masinilor si utilagelor din colhozuri, fabrici si uzine, despre GULAG si ateismul militant al comunistilor care a demolat in URSS sute de mii de biserici etc, etc). O defaimarea mai primejdioasa a institutiilor democratice si a democratiei insasi nici ca se putea. Mai mult, propaganda comunista a orientat protestele firesti ale oamenilor, impotriva idealului rom^nesc si europenesc, impotriva opozitiei democrate, impotriva Partidului Popular Crestin-democrat (pe care l-au declarat fara nici un temei real nationalist si fascist), partid care nu a participat decit foarte tangential la putere, in special prin acele 10-11 mandate de deputati pe care le are permanent in Parlament (PPCD este unicul partid parlamentar din RM care nu are in structurile sale fosti lideri de partid comunist). Tocmai in aceste conditii se pune intrebarea daca nu cumva si presa democratica particpa volens-nonlens la aceasta uriasa manipulare a sufletelor omenesti... Fiindca, iata, majoritatea oamenilor nu sunt constienti de faptul ca pensia de 200-600 dolari pe luna pe care o primesc batrinii in Ungaria, Polonia, Estonia, Slovenia nu vine de la reinstalarea comunistilor la putere in acele tari, nu vine de la sarutarea talpilor sarace ale Rusiei, dominata inca si de comunism, si de mesianismul invechit al lui Petru I si a Ecaterinei, ci de la orientarea majoritara a votului lor spre valorile democratice apusene si spre economia de piata. De ce oamenii nostri nu stiu ca orientarea spre Apusul care-si spala si strazile cu sampon le va aduce bunastare, si nu revenirea la spatiul ruso-comunist unde si astazi strazile sunt urinate de bautorii de votca ieftina? Iata o intrebare la care presa democratica este obligata sa raspunda astazi, dupa votul "democratic" al batrinilor din 2001, vot care a dat comunistilor nostalgici 70% locuri in Parlament. Al cincilea fenomen grav, neintrat cu perspectiva decizionala in titlurile presei democratice, formatoare de opinie si de mentalitate europeana si rom^neasca a cetatenilor RM, este desigur fenomenul intunecat al comunismului. De ce oamenii nu stiu ca nicaieri in lume comunistii nu au putut administra economic macar o tara cit de mica? De ce oamenii care voteaza in RM traiesc asa de parca nu au existat Gulagurile, de parca rudele si prietenii lor nu au fost dusi cu forta in Siberia, bagati in colhozuri cu foamea si cu KGB-ul, ucisi, batjocoriti pentru ca isi vorbeau limba, se inchinau vechilor icoane si nu vroiau sa fie comunisti? De ce oamenii au uitat cine le-a pingarit bisericile si mormintele? De ce oamenii nu stiu ca fenomenul comunist este chiar mai grav decit cel fascist, fiindca fascizmul nu a distrus biserici si nu a pingarit cruci? De ce majoritatea populatiei noastre nu stie ca intre 1940 si 1952 din Basarabia si Bucovina a disparut un milion de oameni? De ce conationalii nostri, care se plimba in automobile de lux si au conturi in banci elvetiene sau bermudiene, si care si-au ridicat aici, pe pamint rom^nesc, superbe vile,  continua sa voteze cu indaratnicie comunistii si sa urasca prin acest vot etnia rom^neasca, majoritara? Care ziar si post de radio sau TV si-a propus o cercetare cu tinta clara, dusa pina la inima a sute de mii de cetateni: fenomenul strasnic al comunismului de tip rusesc si consecintele lui? Ma tem ca realitatea votului alegatorilor demonstreaza ca aceasta tinta nici macar nu a fost inchipuita inca (sau, poate, nu a fost lasata sa devina tinta?). Al saselea fenomen este cel al structurii economiei basarabene, devastata in continuare de segmentul ei agrar, ce formeaza peste 50% din PIB. Stie oare cetateanul acestei tari ca absolut toate taruile in care se traieste omeneste structura agriculturii in PIB e de 4-10%? Stie oare cetateanul ca asa de mult proslavita de catre comunisti industrializare e un mit comunist care a murit chiar si in Rusia si ca proletariatul industrial a fost desfiint de Globalizare? Stie oare cetateanul acestei tari agrare (in care dictatura proletariatului nici nu se poate manifesta fiindca proletariat industrial nici nu este) ca lumea moderna traieste deja in alt val de fiintare, numit al treilea val, si ca noi, aici, in Basarabia, suntem chemati de comunisti in cel mai tenebru medievalism de tip agricol rudementar cu produceri la hectar care nu se apropie nici de 1/5 din cele ale tarilor dezvoltate (care minuiesc agricultura cu ajutorul calculatoarelor, nu cu sapa neolitica)? Al spatelea fenomen important, despre care omul tarii noastre nu este informat convingator de presa democratica, adica asa ca sa ajunga la om si sa-i provoace orientarea spre bine, este in opinia noastra necesitatea imperioasa de armonizare a fiintarii postagrar-comuniste nistrene cu realizarile Globalizarii. Revenirea la MTS-uri si colhozuri, la fabrici care nu apartin nimanui, conduse de batrini sau tineri agramati, care nu-si pot exprima gindurile nici in rom^na, nici in rusa (cum a spus chiar Ciubais dupa vizita sa recenta in rep. Moldova) este un impas catastrofal al mentalitatii basarabene si tocmai spre acesta catastrofa este impins cetateanul care voteaza in rep. Moldova si de catre presa democratica, cea care nu a ajuns si nu ajunge pina la el.  Intrebarea cu privire la schimbarea mentalitatii colhoznice si proletacultist-industrialiste a PCUS nu face parte numai din nomenclatorul de functiune al mecanismului presei democratice si a formelor pe care trebuia sa le ia titlurile acestei prese ca ea sa fie cautata de oameni (30 de lei pentru un abonament de 1/2 an nu este o problema nici macar pentru taranii cei mai saraci din cele mai indepartate comune si sate). De starea catastrofala a acestei mentalitati sunt responsabile toate institutiile democratice din acest stat, chiar si atunci cind ele nu au putere politica. Durele acuze aduse partidelor politice de catre presa democratica in sensul responsabilitatii partidelor pentru starea jalnica a mentalitatii oamenilor care voteaza nu e corecta. Presa democratica este si ea responsabila, alaturi de intreaga societate civila, chiar mai mult decit ea fiindca este a patra putere in stat, fiindca nu a gasit (si, din cite se vede) si nici nu a cautat, drumuri spre inima cetateanului, spre devenirea lui civilizata in familia unita a Europei. Lista fenomenelor ar putea fi prelungita cu analiza caderii: moralitatii, mai ales a caderii drastice a moralitatii clasei politice; principiilor de functiune a structurii judecatoresti si politienesti; principiilor pedagogice si a instruirii publice in ansamblu; sistemului de ocrotire a sanatatii; problemelor creatiei artistice (artistii, scriitorii, pictorii, ziaristii au participat in numar mare la manifestari) si stiintifice (Academia de Stiinte a demonstrat in zilele protestelor un servilism procomunist atit de naucitor ca multi oameni de bun simt pun intrebarea cu privire la stiinta pe care o face din banul public aceasta Academie). Ne oprim, insa, aici din motive anuntate chiar in titlul comunicarii. 3. Presa, desigur, trebuie sa le transmita oamenilor stiri. Omul trebuie informat zilnic, iar acum, in epoca Internetului, omul vrea sa fie informat imediat dupa ce are loc evenimentul. Dar care eveniment? Cine decide ce vrea omul sa vada, sa auda, sa citeasca? Cine orienteaza instinctele de baza ale omului spre decizii concrete, mai ales spre acele decizii care ii vor aduce o viata mai buna? In citeva din cartile sale din ultimii ani (Letters to Biil Gates; Weg und WWW. A Portret of the World with Heidegger; Kobayashi against Basho; WWW&MusicRoom)  autorul acestei comunicari a cercetat setea  omului de stiri si, in baza unui lung sir de date, a demonstrat ca aceasta sete este provocata de necesitatea vitala a omului de a cunoaste starea limitelor sale de fiintare. Or, aceste limite nu depind de regulamentele de functionare ale partidelor politice si, mai ales, de lupta dura care se duce intre aceste partide pentru voturile alegatorilor. Mai ales in Basarabia, unde fenomenul de manifestare politica este crescut direct pe cel de manifestare dictatoriala economica dependenta de interesul geo-politic si mesianic rusesc (manifestare economica deosebit de corupta la noi). In aceste conditii este evident ca presa democratica, care nu dispune de resurse financiare proprii si care mai si apare cu mare intirziere dupa eveniment, practic odata pe saptamina, nu informeaza oamenii despre problemele grave pe care le au acesti oameni la limitele lor de fiintare, nu le analizeaza pe inteles starea grava a acestor limite, nu le propune scenarii realiste, bune, de armonizare a realitatilor lor agrar-comuniste si primitive cu Globalizarea (care a si sosit in casele lor) pentru a ocoli impasurile acestor limite. E trist sa consemnam aici acest fapt, dar nu avem incotr-o - prea mult am mers impreuna cu tinerii protestatari de la 9 ianuarie si pina la 29 aprilie: presa democratica din RM satisface molcom gustul sponsorului politic si economic. Lipsita de finantele proprii, stind tupilata intre ciocanul si nicovala acestui sponsorat, nu e de mirare ca aria de lectura a presei democratice este chiar mult mai mica decit cea de influenta a principalelor partide politice. Nu e de mirare si faptul ca in aceste conditii unii editorialisti din Basarabia s-au transformat peste noapte din rom^nofili democrati in rusofili comunisti si rom^nofobi, ca altii au slujit deja toate culisele politice de dreapta sau de stinga, ca ceilalti s-au transformat in sclavi umili, cum sunt cei de la compania de stat TELERADIO MOLDOVA, care retransmit iarasi reportaje aiurite despre "minunatii oameni ai muncii din colhozuri si fabrici" care mulg cite 1500 l de lapte de la o vaca (fara a indica, desigur, ca in Olanda oamenii cresc normal si fara acte de eroism ruso-comunist vaci care dau cite 8.000 l de lapte) sau fabrica zahar care nu trebuieste nimanui (peste 80.000 tone de zahar stau stocate in rep. Moldova si nu-si gasesc piata de desfacere din cauza pretului ridicat al producerii lui). Or, indraznim sa repetam ca nu sunt corecti acei ziaristi care sustin ca doar partidele politice poarta vina pentru starea dezastruoasa a mentalitatii alegatorilor din rep. Moldova. E adevarat, aceste partide duc lupta electorala doar in perimetrul zonei centrale a Chisinaului, dar si presa democratica, si celelate instituii publice democratice, cum ar fi teatrele, editurile, uniunile de creatie, fundatiile care apara drepturile funfamentale ale omului, etc nu trec dincolo de acest perimetru. Or, presa democratica nu ajunge la cetatean si si slujeste, cum am aratat, sponsorul politic si cel economic. Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Simplu. Mecanismul economiei de piata dictat de spatiul economic rusesc a prefacut presa democratica in servitoarea sponsorului politic si a desfiintat pe moment instituia independenta de informare a cetateanului care, in limitele bunului simt analizeaza evenimentele trecute sau prezente si le pronosticheaza pe cele viitoare. In aceste conditii atragerea cititorului, dar mai ales a alegatorului, procomunist si crestin in acelasi timp (un fenomen iarasi necercetat, caracteristic doar Basarabiei), se face cu ce? Cu pozele fetelor sumar imbracate, culese din reviste care, la Apus, nu stau la vedere. Cum sa citeasca mos Vasile sau matusa Ioana, impreuna cu nepotii, aceste ziare? Cum sa le inteleaga? Si prin ce se lamureste aceasta lene letargica a ziaristilor nostri de a investiga evenimentele chee ale fiintarii noastre? Oare nu de aceea ca e mai simplu sa astepti sa te cumpere sponsorul politic sau cel economic, decit sa cauti drumuri spre amaritii nostri de alegatori ca sa-ti cumpere ziarul pentru ca anume tu ii lamuresti in problemele fundamentale ale fiintarii lor? Aici mai este cuviincios sa observam ca presa democratica din Basarabia a cedat din start presei rusofone, procomuniste, cum arata evenimentele, piata de reclama din rep. Moldova in proportie de 99%. S-a pierdut nu numai o sursa buna de resurse financiare, care ar fi creat si independenta presei democratice, ci si un model excelent de invatare de catre populatie a majoritatii absolute a termenilor tehnici, de comert, a denumirilor atitor si atitor marfuri, materiale, produceri. De unde sa vina banii daca reclama in presa democratica nu e? Daca nici tiraj nu e (fiindca ziarele nu sunt scrise pentru oameni, ci pentru interese), nici reclama nu e, se vede bine de ce presa democratica, cu mici exceptii, nu a participat activ, cu investigatii, sondaje de opinie, analize sociale si politice la fenomenul extraordinar al "Primaverii anticomuniste de la Chisinau". Or, iata, maratonul protestelor anticomuniste, s-a incununat cu o victorie uriasa (politica, dar si spirituala, fiindca la proteste au participat si principalele Uniuni de Creatie din RM - Uniunea Scriitorilor, Uniunea Jurnalistilor, Uniunea Teatrala, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Cineastilor) a opozitiei democratice din intreaga Basarabie (fiindca la Marile Adunari din 24 februarie si 31 martie, iar apoi si la Marea Adunare Nationala non-stop din oraselul Liberatatii, au participat reprezentatnti practic din toate colturile tarii noastre), victorie pusa in legalitate de votul majoritar al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Stoparea fenomenelor de rusificare si denationalizare, demolarea fundamentelor democratice si a libertatilor fundamentale ale omului, supunerea institutiilor judecatoresti puterii politice a partidului comunist, schimbarea structurii autonomiei locale (sugerata si aprobata recent de Consiliul Europei pentru a se crea in RM puternice centre locale cu o puternica infracstura economica si sociala, mediatica si juridica, medicala, culturala si de invatamint, lucrare imposibila in structura micilor raioane dorite de comunisti), revizuirea in graba a programelor scolare, injuriile la adresa institutiilor financiare internationale, aminarea reformelor in sfera sociala si economica - toate astea au fost stopate de catre cel mai inalt for parlamentar al Europei, for care mai cere guvernarii comuniste a rep. Moldova sa inregistreze Mitropolia Basarabiei si sa transforme televiziunea de stat in una publica pina la 31 iulie 2002 (ziua cind se incepe vacanta Parlamentului din RM). Nu discutam aici nici faptul ca la apasarea sponsorului politic, care in marea majoritate a cazurilor a stat deoparte si nu s-a amestecat in revolta pasnica a tineretului rom^n din Basarabia, presa democratica nu a comentat si nu a  analizat tactica si strategia deputatilor PPCD, care a stat la baza acestor proteste maraton. Nu e de mirare ca unii editorialisti democrati au comentat votul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europein din 24 aprilie ca pe un insucces al lui Iurie Rosca, al colegilor lui, al tinerii generatii si chiar al intregii opozitii democratice. Or, chiar daca in rezultatul acestor proteste se obtinea numai ce s-a obtinut pina la 24 februarie, adica manifestarea plenara a noii generatii ca fundament al europenismului si rom^nismului de tip democratic din Basarabia, stoparea fenomenului de rusificare, aminarea alegerilor locale si inregistrarea mitropoliei Basarabiei, oare toate acestea nu reprezentau un succes urias al opozitiei obtinut  exclusiv pe cale democratica si pasnica, succes care trebuia aplaudat la scena deschisa, cum se spune, de tot ce respira democratic in aceasta tara? Nu a fost sa fie asa si iata ca din stirea zilei si din comentariul zilei a disparut si strasnicul fenomen de pingarire, distrugere si rapire a Troitei pusa de opozitia democratica in Orasul libertatii, fenomen ordonat, se spune, chiar de presedintele republicii si realizat in aprilie 2002, noaptea tirziu, cu brutalitate de catre o grupare pierduta (spiritual, sufleteste) a politiei din republica Moldova, grupare care si-a murdarit sufletul cu blestemul milioanelor de crestini care nu concep altfel decit antihristic actul de pingarire si distrugere a unei cruci. Nici chiar militienii sovietcii nu realizau asa acte de vandalism, ele fiind faptuite de oameni total rataciti din rindul comunistilor sau al comsomolistilor. Cel care a ordonat pingarirea crucii in miez de nopate (daca erau probleme de instaurare legala ele trebuiau investigate ziua si in baza unor reglementari legale) este acum vinovat si de pacatul cel mai grav din punct de vedere crestinesc - pingarirea unei cruci, dar si de faptul ca a trimis pentru a savirsi acest pacat fundamental si alti oameni, unii doar pe moment rataciti sau aflati in goana dupa epoleti (autorul comunicarii nici nusi poate inchipui ca macar un colonel sau general al politiei ruse si-ar fi murdarit epoletii si mundirul cu asemenea pacat). Or, Presedintele comunist al RM nu a fost suparat de multimea corturilor din Orasul Libertatii, ridicat sub geamurile Presedintiei si a Parlametului, nu a fost infuriat de scandarile "Jos comunistii!" si "Unu-doi, unu-doi, comunistii la gunoi!", ci de o simpla cruce ortodoxa, cioplita simplu de un artist plastic in lemn. Ca cetatean al acestei tari a-si aplauda pe acel ziarist care ar lamuri fenomenul acesta de furie anticrestineasca, fenomen marcat cu intunecata magma antihristica. Acum, dupa acest fapt care a umbrit votul APC, se vede ca si multi colonei, si multi subofiteri din cei care au batut copii ce stateau in corturi linga Troita din Orasul libertatii au, desigur, grave probleme de morala. Si Consiliul Europei, si sicietatea civila din tara noastra, si partidele politice care vor veni la putere in viitor, vor trebui sa ceara revizuirea programelor de invatamint a viitorilor politisti, dar, mai ales, punerea in regulamentele politiei a amendamentului ce interzice categoric politistului sa pingareasca un monument de cult religios, indiferent de confesiunea careia ii apartine. Cum a reactionat presa democratica la acest act de vandalist anticrestinesc? Practic nu a reactionat. Iar asta inseamna ca tenebrele in care vetuiesc sufletele celor care au ordonat si excutat acest act de tip comunist (nici macar turcii, nici fascistii nu pingareau crucile crestine) bintuie si inimile multora dintre noi. Ca si sufletele acelor jurnalisti de la TeleradioMoldova care transmit reportage victorioase, ca si in anii 50-60 a secolului trecut... Ce ura patologica impotriva a tot ce este crestin, rom^nesc si omenesc trebuiau sa aiba redactorii si regizorii TVM atunci cind au taiat toate vorbele actorilor si regizorilor premiati la GALA PREMIILOR UNITEM din 27 martie (desi in acele vorbe nu exista nici o aluzie la abuzurile regimului comunist) si au lasat intreg discursul in limba rusa a demagogului Piotr Palamarciuc, care voteaza acum in  Parlament o lege a teatrului prin care sunt anulate si libertatea fundamentala a actului de creatie, si armonizarea procesului teatral cu realitatile economiei de piata in care rep. Moldova a intrat chiar si fara voia ei, si, mai ales, cu supunerea totala a personalului artistic al teatrelor, al politicii repertoriale, economice, salariale, manageriale voii dispeceratului politic de moment?

In fine: lipsa aproape totala a unor investigatii gazetaresti a disparitieii deputatului crestin-democrat Vlad Cubreacov, care a cistigat practic de unul singur procesul de la Strasburg cu toata guvernarea comunista a republicii Moldova, pune cu seriozitate chiar si problema profesionalismului elementar in breasla gazetareasca (o investigatie a cazului Cubreacov o duce doar saptaminalul "Jurnal de Chisinau"). Tratarea superficiala a problemelor de morala (pe multi cetateni at interesa ce crede presedintele Voronin despre bunelul si matusile sale care au fost si mai sunt adevarati rom^ni), a celor spirituale sau artistice ale sufletului omenesc, hotaritoare in clipele cind omul ia deciziile de fiintare, leaga astfel problema sponsoratului politic si economic al presei noastre democratice si de paginile erotice din presa noastra democratica, pagini pe care majoritatea taranilor nostri le rasfoiesc doar la betie, dar si de misteriosul amanunt al rapirii Bresiei cu care Homer incepe Iliada. Autorul acestei comunicari nu poate sa decida de unul singur cine e Ahile, Agamemnon sau Bresia in structura societatii civile si politice din Basarabia. Un lucru e sigur pentru el: ambitiile de moment, ura si invidia, minia si lacomia transforma victoriile democratice in pierderi stresante pentru intreaga populatie a Basrabiei si poilarizeaza crincen societatea noastra care traieste inca in evul mediu agrar de tip comunist. Sponsoratul politic nimiceste astfel din fasa si democratia, si presa democratica, iar cel economic, fara democratie, se prabuseste in meandrele crimei organizate care, fiti siguri, nu a fericit inca pe nimeni in aceasta lume. Nu indrept cu aceasta comunicare pe bravii nostri editorialisti, nici pe bravii nostri oameni politici spre lecturarea miturilor grecesti, ca sa vada ce au facut Moirele cu Ahile, Agamemnon sau Odiseu. La gurile Dunarii, in preajma ghemului de stridente carpato-dunarene si balcanice, problemele de functionare a democratiei si de fiintare a omului sunt mult mai complicate decit la Paris, Moscova, Washington sau Roma. Tocmai acest ghem de probleme solicita un act responsabil de guvernare democratica si noua gerneratie, care a guvernat Basarabia din 9 ianuarie pina in 29 aprilie 2002, ni-a demonstrat ca acest act a si prins radacini bune in zona etno-culturala rom^neasca si evropeneasca dintre Nistru si Prut.


Vreau sa primesc acest newsletter gratuit in e-mail (saptamanal): Talon on line | Talon prin e-mail
Update (Numarul in lucru)      
Despre mine | Publicitate si sponsorizari | Politica editoriala si copyright | Webmaster | Contact | ©2004 Nicu Ilie